cache/resized/c67d695c8f8aec7f698da0c2d3677e7e.jpg
EVENIMENTE
Începând de la 10 noiembrie 2024, pentru toți cetățeni din afara Uniunii Europene, aproape 60 de țări (Țările
cache/resized/6d01f559569f0b74b9f96228ed36f22d.jpg
EVENIMENTE
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat joi că se desfășoară eforturi pentru a apropia
cache/resized/8fca2d426677035476f40b0c60769c6a.jpg
SERBIA
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat, în fața presei, la Bruxelles, că Belgradul a îndeplinit toate
cache/resized/0e5acfd9d42b5034fcae666c39097a12.jpg
SERBIA
În septembrie 2015, Legea Cetățeniei Române (21/1991) s-a modificat, prin adăugarea unui nou articol, 8.1, care permite
cache/resized/1f85e70c9e71096d1b77146e6581a30a.jpg
VELIKO GRADISTE
Românii din Veliko Gradiște, Serbia, au sărbătorit Ziua Limbii Române, alături de oaspeți de seamă veniți de la Liceul
cache/resized/4e0b0bbe13df724f2f73d793af4a5dde.jpg
KLADOVO
Centrul Cultural Românesc din Kladovo a fost, marți, 20 august 2024, gazda unui inedit eveniment cultural, organizat de
cache/resized/9998356da01980f2ca52e5c1466eb398.jpg
EVENIMENTE
Radu Cosma, director al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a vorbit, în cadrul emisiunii „România la zi”,
cache/resized/f237f4509735f76baf6b0f7dd74c7a71.jpg
NEGOTIN
Autoritățile din Serbia au început extragerea epavelor navelor scufundate în al Doilea Război Mondial în Dunăre, în
cache/resized/562c3cda0e22297600fe1413722ad83b.jpg
KLADOVO
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj organizează în data de 20 august un
cache/resized/374fdef9fd5d4c80949ec8cb8787057f.jpg
KLADOVO
Cea de-a 20-a ediție a deja popularului festival ETNO din Kladovo a avut loc în perioada 18 - 21 iulie 2024. Trupele
Mihai Firică Scris de  Iul 04, 2016 - 3354 Views

O SOLUŢIE CARE SE LASĂ AŞTEPTATĂ: „FONDUL MOLDOVA - PLANUL MARSHALL PENTRU REPUBLICA MOLDOVA”

Pentru un observator mai puțin avizat în politici regionale, agenda dezbaterilor publice din România surprinde prin lipsa de prioritate a reintegrării Moldovei în țara-mamă şi concomitent în cel comunitar. Brexit, conflictul din Ucraina, criza refugiaților sau te miri ce eveniment spectaculos înlătură subiectul maximei proximități din prim-planul analizelor derulate public. Televiziunile de la București abordează rar chestiuni privind Republica Moldova, adeseori prezentând doar scene dramatice generate de crizele care par perpetue la Chișinău sau se rezumă la înșiruirea unor materiale cu ocazia datelor aniversare.

Existenta a două state învecinate în care se vorbește limba română pare a fi un paradox acceptat de lumea contemporană din cauza lașității şi neștiinței liderilor politici români de a redefini interesele naționale şi de a transpune adevărul istoric în realitatea contemporană. De ce vorbim atât de rar şi, atunci când o facem, atât de inconsistent despre trecutul, prezentul şi viitorul Moldovei? De teama de a greși, dată fiind complexitatea problematicii, sau din si rațiuni care țin de suprimarea agendei interne în favoarea celei strict comunitare?

În lucrarea „Fondul Moldova – podul de investiții peste Prut” (Editura Cartier, 2016), autorii Dan Dungaciu şi Petrișor Peiu realizează radiografie a actualității din Republica Moldova în care nu sunt evitate detaliile indiferent cât de neplăcute ar fi, propunând un model de dezvoltare prin intervenția directă şi masivă a României. Cei doi autori sunt avizați asupra problematicii din stânga Prutului, recomandați fiind de activitatea academică şi de acordările publice, fie că vorbim de lucrări științifice sau dezbateri publice în care realitățile din Moldova sunt analizate. Dan Dungaciu este Preşedintele Fundației Universitare a Mării Negre aflate sub egida Academiei Române, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” şi profesor universitar în cadrul Facultății de Sociologie a Universității București. Coautorul volumului, Petrișor Peiu este profesor universitar în cadrul Politehnicii din București şi a devenit cunoscut în mediul economic prin poziția de consilier al premierilor români Adrian Năstase şi Radu Vasile, precum şi prin funcțiile de conducere în cadrul unor companii importante cu capital de stat sau privat. Lucrarea propusă de cei doi specialiști este importantă nu doar prin analiza şi soluțiile propuse, ci şi prin dinamizarea dezbaterilor privind destinul Republicii Moldova. Întâlniri cu mediul universitar, cel economic şi politic au fost organizate de Fundația Universitară a Mării Negre în mai multe orașe, cartea amintită fiind un liant al dialogului.

Investiții coerente pentru dezvoltarea infrastructurii, nu împrumuturi volatile

Criza politică prelungită şi amenințările externe fac din cea de-a doua țară de limbă română un spațiu al incertitudinii. Granița Uniunii Europene nu conferă siguranța unui viitor sigur în context regional, ci dimpotrivă, expansiunea Rusiei în Ucraina şi stimularea unor forte proruse de la Chișinău stârnesc temeri. Corupția endemică şi lipsa de orizont a elitei politice au generat exodul tinerilor, dezamăgiți de lipsa de perspectivă şi de ineficiența protestelor de stradă. Ce de făcut? Alternativa spațiului euro-asiatic seamănă mai degrabă cu siguranța unei închisori şi predarea în faţa dorinței de nestăpânit a lui Vladimir Putin de a se apropia tot mai mult de gurile Dunării şi de extindere a controlului rusesc în Marea Neagră. Soluția nu poate veni decât de la România, pe fondul ezitărilor Uniunii Europene în procesul de extindere spre Est, a crizei Brexit şi a absenței unui acord cu FMI. Un fond de investiții demarat urgent, fără întârzieri nejustificate, este soluția şi nu împrumuturi nerambursabile, de o ineficiență dovedită, supuse suspiciunilor de fraudare. Prezenţa economică, politică şi culturală a Bucureștiului poate împiedica nu doar federalizarea Moldovei, ci şi o reangajare a forțelor unioniste pe o agendă amplă de evenimente pentru reîntregire.

România are nevoie de resurse umane şi economice pentru a se extinde, pe fondul migrării a tot mai multor cetățeni instruiți, cu o medie scăzută de vârstă şi a racordării la piața Ucrainei. Dacă din punct de vedere politic, economic şi cultural suntem integrați în spațiul Uniunii Europene, din perspectivă culturală aparținem în primul rând spațiului balcanic. Aparținem în mod unitar, împreună cu Basarabia şi cu zonele învecinate în care se vorbește românește.

Lectura acestei cărți poate fi interesantă pentru un cititor preocupat de problemele lumii de astăzi şi de evoluția în viitorul apropiat şi mediu al Europei. Rolul nostru în această parte a continentului atât de încercată de conflicte pornite de la mereu doritorul de putere absolută de la Răsărit este imposibil de imaginat fără Republica Moldova reintegrată într-o zonă a bunăstării, a stabilității şi a unității naționale. Recomand această lucrare drept o lectură prioritară pentru cei care doresc să cunoască realitățile din Moldova, oferite obiectiv şi sintetic. Două voci puternice şi credibile prezintă soluția pentru o problemă căreia politicienii de pe ambele maluri ale Prutului nici nu au găsit calea de a iniția o rezolvare. Dan Dungaciu şi Petrișor Peiu propun un proiect amplu de pentru integrare a celei mai importante parte a României de odinioară într-o țară prosperă, o forță în spațiul european şi un motor de dezvoltare regională.

Etichetat cu
Mihai Firică

„Am considerat întotdeauna că patriotismul trebuie demonstrat prin fapte concrete”

Website firica.blogspot.ro/

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…