Kladovo, orașul care atrage românii ca un magnet, în plină dezvoltare imobiliară (I)

Scris de Ivan Vrzogic Sep 07, 2021 - 12786 Views

Kladovo, orașul care atrage românii ca un magnet, în plină dezvoltare imobiliară (I)

Micul oraș sârbesc aflat exact în dreptul municipiului Drobeta Turnu Severin, pe malul drept a Dunării, este o atracție turistică, în special pentru românii din zona Severinului, dar și pentru cei veniți din Oltenia și Banat. Cochet, modern și cu o faleză superb amenajată, ba chiar și cu o plajă la Dunăre, Kladovo mai este vestit pentru zona pietonală din apropierea Primăriei, plină de terase și cafenele. Românii vin cu plăcere aici, în scop turistic și recreativ, dar trebuie subliniat și faptul că la Kladovo afacerile imobiliare înfloresc. Zeci de blocuri noi construit, iar mai nou se construiește de zor pe toată zona de deasupra falezei la Dunăre. O analiză economică din domeniul imobiliar, cu prețuri, cauze și motive. Vă prezentăm prima parte a acestei analize!

Cei care ajung la Kladovo și se încumetă să se plimbe ceva mai departe de zona plină de arome îmbietoare a teraselor și cafenelelor, măcar pe faleza superbă amenajată la Dunăre, pot să vadă blocuri și case nou-nouțe care s-au ridicat rapid și care dau o culoare aparte zonei. Afacerile imobiliare sunt în plină expansiune la Kladovo, chiar dacă orașul pare mic și lipsit de orice alte oportunități în afară de turism și gastronomie. De ce se construiesc atâtea apartamente noi? Cât plătesc cei care cumpără proprietăți și cum au evoluat afacerile imobiliare, vom vedea în cele ce urmează.

Un oraș cu populație majoritară românească

Orașul Kladovo (Cladova) care se află pe malul Dunării vizavi de la orașul Drobeta-Turnu Severin este un oraș frumos și, totodată, din punct de vedere administrative, o comună. Comuna Kladovo cuprinde, pe lângă municipiul reședință, un număr de 23 de sate. În afară de unul singur (Petrovo Selo), celelalte 22 sunt locuite de populație de etnie română. Totuți, la ultimul recensământ din anul 2011, din 20.636 de locuitori din Kladovo, doar 156 s-au declarat ca români și 788 s-au declarat ca vlahi, dar nu structura etnică este scopul acestui articol.

Kladovo se dezvoltă puternic după construirea Hidrocentralei Porțile de Fier I (Djerdap I). Cum au plecat kladovenii la muncă în Occident

Înainte de construirea barajului și hidrocentralei „Porțile de Fier I”, kladovo era un oraș foarte micuț, aproape un sat cu doar vreo 2.500 de locuitori. Cu construcția barajului începe de fapt înflorirea orașului și o creștere a populației la circa 12.000 de locuitori, la începutul anilor 1980. Majoritatea celor veniți la Kladovo erau lucrătorii la sistemul hidroenergetic, care apoi s-au stabilit pe aceste locuri. Aproape în același timp cu începerea construcției barajului adică aproape de la anul 1965, autoritățile iugoslave au liberalizat eliberarea pașapoartelor pentru aproape toți cetățeni Iugoslaviei și începe plecarea masivă oamenilor din comuna Kladovo la muncă la Occident. Procesul de emigrare s-a intensificat în anii 1970, și s-a continuat, deși cu un ritm un pic mai lent, și în anii 1980. Populația care plecase spre Occident la muncă, în aniii 1960, 1970, și 1980 au fost aproape în total populația rurală și forța de muncă a fost aproape în total necalificată. Aproape toți cei care atunci au plecat în Occident la muncă au fost oameni a căror limbă maternă a fost limba română. În acele vremuri, după definiția oficială, ei au fost considerați din partea autorităților ca „muncitori aflați la muncă temporară în străinătate”. Dar „muncă temporară” de atunci durează până acum și deja suntem la a treia generație de oameni care provin din zonă și s-au născut în Occident în țări precum Germania, Austria, Suedia, Danemarca, dar și Elveția și Franța. Fiindcă pe vremea respectivă era vorba de populația foarte săracă primul scop pentru plecarea la muncă în Occident era construirea caselor noi, dotarea cu utilaje mecanizate pentru agricultură, cumpărarea de mașini noi, și așa mai departe. Atunci aproape nimeni nu avea scopul de a rămâne dincolo permanent.

Mai târziu începe exodul, dar cei întorși vin casă cu bani și investesc în proprietăți

Inițial în anii 1960 și 1970 doar soțul era cel care pleca la muncă în străinătate, iar soțiile rămâneau, în general să aibă grijă de casă și de copii. Cei care plecat totuș soț și soție, nu își luau copiii cu ei. Copii stăteau acasă cu bunicii, iar părinții trimiteau acasă bani.

În anii 1980 încet, încep părinții să își ia și copiii cu ei în Occident și de atunci începe un exod permanent și fără precedent, precum și ivevitabila depopulare a orașului și a satelor din jur. După recensământul din 1981, municipiul Kladovo avea vreo 36.000 de locuitori, iar după recensământul din 2011 doar 20.635. Din 2011 și încoace în ultimul val de emigrație mulți au plecat și se estimează că nu mai sunt 18.000 de locuitori care locuiesc în zonă. În anii 1980 au fost vreo 4.500 de copii în vârstă de școală și acum în întregul municipiu nu mai sunt decât vreo 1.200. Dar odată cu depopularea începe să se observe și acumularea de avere. Oamenii întorși acasă, își cumpără proprietăți, ridică case și cumpără apartamentele care se construiesc în ritm accelerat în Kladovo.

600 de apartamente noi construite la Kladovo

Pentru a vedea cum și unde s-a construit și ce preferă cei care cumpără apartamente, trebuie spus că, din anul 2005 încoace, pe Strada Dunavska (strada care se află exact de-a lungul cursului Dunării), s-au construit 216 apartamente.

View the embedded image gallery online at:
http://www.jurnalromanesc.ro/jr2/index.php/component/k2/110-kladovo/1434-kladovo-orasul-care-atrage-romanii-ca-un-magnet-in-plina-dezvoltare-imobiliara.html#sigProId9a20f24312

Pe aceeași stradă, dar la ieșirea din Kladovo spre Kostol, se află încă 34 de apartamente nou construite, pe locul unde au fost dărâmate mai multe case vechi.

În aceeași zonă, alte 60 de apartamente se află în construcție.

Pe strada 22 septembrie s-au construit 108 apartamente noi, tot pe locuri unde casele vechi au fost dărâmate.

Pe strada Bukatarska s-au construit, în total, alte 20 de apartamente noi.

O altă zonă superbă, cu clădiri noi, este cea aflată la intrarea în oraș, dinspre hidrocentrală. Aici se află două blocuri nou construite, cu 80 de apartamente.

Revenind la strada Dunavska, vizavi de la hotelul „Djerdap”, sunt cele mai multe apartamente noi, în blocuri mari. Este vorba de un număr de 478 de apartamente noi.

De fapt, dacă socotim toate apartamentele aflate în blocuri mari, în blocuri mici și în case private adaptate și mărite putem vorbi în total despre circa 600 de apartamente noi construite în orașul Kladovo.

Prețul apartamentelor noi construite variază între 1000 și 1200 euro/mp, pe malul Dunării, iar prețul celor care se îndepărtează de Dunăre scade la 700 – 800 euro/mp.

Etichetat cu

Publicat în KLADOVO

Ivan Vrzogic

Corespondent jurnalromanesc.ro din Kladovo și Negotin

Articole recente - Ivan Vrzogic

Mai multe din această categorie: « Proiect motivațional pentru înscrierea la cursurile de limba română Cine face investiții imobiliare la Kladovo (II) »

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

înapoi la partea de sus

Kladovo, orașul care atrage românii ca un magnet, în plină dezvoltare imobiliară (I)

Ivan Vrzogic

Articole recente - Ivan Vrzogic

Lasă un comentariu

RECOMANDATE

Contact Info.