Partia Neamului Rumânesc, celebra formațiune politică a comunității românești din Serbia de Răsărit, grevată de o nocivă teorie a sinonimiei, dar și de folosirea unei denumiri intermediare între români și vlahi (RUMÂNI) și-a ales din nou neinspirat partenerii de coaliție electorală. După ce la alegerile locale și parlamentare din anul 2012, PNR (pe atunci denumită Partia Democrată a Rumânilor din Serbia) s-a aliat cu Partidul Muncitorilor și Țăranilor, total necunoscut de electorat și fondat de rectorul Academiei de Securitate de la Belgrad, dar și după un lanț chinuitor de alte astfel de alianțe sortite eșecului, la alegerile locale anticipate din luna aprilie pentru alegerea administrației locale a comunei Zajecear, partidul condus de doctorul Predrag Balașevici s-a aliat cu Mișcarea Sârbă Dveri (sârbă: Српски покрет Двери / Srpski pokret Dveri, adică "ușile") și cu euro-scepticul Partidul Democrat din Serbia, al fostului prim-ministru Vojislav Koštunica. Cele două formațiuni politice, considerate ultranaționaliste, pro-ruse și anti-europene, dar și anti românești au o istorie presărată cu acțiuni dintre cele mai controversate.
Trei partide pe 1,5%
Alianța neinspirată a partidului lui Balașevici, ce susține că apără interesele românilor din Serbia de Răsărit, s-a soldat cu cel mai rușinos eșec din istorie. Coaliția celor trei partide a obținut doar 357 de voturi, adică un procent de 1,55% din opțiunile electoratului prezent la urne. Potrivit publicației ZAJEČAR ONLINE, formațiunile clasate sub pragul electoral sunt Partidul Pensionarilor Uniți din Serbia - Milan Krkobabic (2,42% - 558 de voturi); Grupul de cetățeni „Asta e de ajuns - Saša Radulović" (2,41% - 555 de voturi); „Saša Mirković - Istrajno i časno za život" (1,96% - 451 de voturi); Coaliția Dveri – DSS – Partia Neamului Rumânesc (PNR) (1,55% - 357 de voturi); Partidul Radical Sârb - Dr Vojislav Seselj (1,23% - 283 de voturi).
Cele mai multe voturi au fost obținute de fostul primar din Zajecear, Boško Ničić. Astfel, lista grupurilor de cetățeni „Boško Ničić - Mișcarea pentru Krajina” a obținut 31,9 la sută din sufragii (7.355 de voturi). Acesta este urmat de Aleksandar Vučić, cu lista „Mai repede, mai puternic, mai bine” – 30,82 la sută (7105 voturi); Lista „Dr. Nenad Ristović – „Victorie pentru orașul nostru” - Partidul Democrat, Partidul Social Democrat, Partidul Liberal Democrat, Partidul Nou“ – 16,78 la sută (3869 de voturi); Lista Ivica Dačić - Partidul Socialist din Serbia (SPS) – Serbia Unită - 9,29 la sută (2142 de voturi).
Cine sunt aliații lui Balașevici
Mișcarea Sârbă Dveri (sârbă: Српски покрет Двери / Srpski pokret Dveri, adică "ușile") este o mișcare politică de dreapta în Serbia. Lider și fondator al Mișcării Dveri este Boško Obradović.
Dveri s-au format în 1999 ca o organizație creștină de tineret, adunată în jurul revistei studențești. În anii 2000 au funcționat ca ONG, promovând valori ale naționalismului sârb, ale creștinismului ortodox și ale familiei. În 2000, ele au devenit un partid politic de anvergură, participând la alegerile generale din 2012. Pentru alegerile din 2016 ele au format o coaliție cu Partidul Democrat din Serbia, care a intrat în Adunarea Națională cu 5,2% din voturile populare și a câștigat 13 locuri, dintre care 7 aparținând lui Dveri.
Organizația promovează o ideologie naționalistă sârbă pronunțată. Acesta s-a opus unei rezoluții adoptate de parlamentul sârb în martie 2010, care condamnă masacrul de la Srebrenica comis de armata sârbo-bosniacă în Bosnia și Herțegovina în 1995 și se opune, de asemenea, în mod ferm independenței Kosovo.
Într-un interviu acordat revistei Gazprom-Media, la 30 iunie 2014, Obradović a spus că Serbia ar trebui să se alăture Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și Uniunii Economice Eurasiatice, spre deosebire de NATO și Uniunea Europeană. Obradović a susținut că integrarea în UE ar conduce la o confruntare nedorită cu Rusia. Mai mult, sunt bine cunoscute mitingurile de susținere a președintelui rus Vladimir Putin, organizate de simpatizanții DVERI, așa cum puteți vedea în imaginile de mai jos:
În 2014, euro-scepticul Partidul Democrat din Serbia al fostului prim-ministru Vojislav Koštunica a luat în considerare opțiuni privind formarea unui "Bloc Patriotic", care să se ridice la poziția dominantă a pro-UE a elitei politice, coaliția fiind invocată de Dveri (cu Partidul Radical Sârb menționat ca un potențial partener al treilea partener de coaliție). Cu toate acestea, DSS a respins inițial propunerea, afirmând că părțile propuse nu au îmbrățișat pe deplin funcțiile DSS și că doresc doar să se alăture pentru a intra în parlament. Dveri a participat din nou în alegerile parlamentare sârbe din martie 2014, câștigând 3,58% din voturi, fără a mai reuși să depășească pragul minim de 5% pentru a intra în parlament.
În noiembrie 2014, Dveri și Partidul Democrat din Serbia au declarat că vor contesta următoarele alegeri ca alianță „Bloc Patriotic”. În ianuarie 2015, PULS și SLS s-au alăturat și blocului.
Începând cu anul 2008, DSS sa poziționat ca un apărător ferm al premisei că Kosovo ar trebui să rămână în Serbia (într-o formă sau formă) și că trebuie să aibă loc negocieri suplimentare pentru a stabili un rezultat politic viabil în ceea ce privește Kosovo și Serbia. Datorită acestei abordări, DSS este împotriva aderării Serbiei la UE, dacă în schimb este obligată să recunoască legitimitatea autoproclamatului Kosovo independent.
DSS a părăsit Partidul Popular European în februarie 2012.
Partidul a concurat independent în alegerile parlamentare din 2012 din mai 2012 și a obținut 7% din votul popular (273.532 voturi) care traduce în 21 de deputați în Parlament.
În 2014, fondatorul și primul președinte al DSS, Vojislav Koštunica, a părăsit partidul de la abandonarea ideii de neutralitate politică. Ulterior, Slobodan Samardžić, Dragan Jočić, Vladeta Janković și Dejan Mihajlov au anunțat, de asemenea, plecarea lor ca răspuns la diferențele de opinie pe parcursul DSS.