Creșterea animalelor este o îndeletnicire tradițională românească, de la care nici românul Jivorad Trucić sau Truță, cum îi spun prietenii, din Mala Jasikova (Isîcova Mică), un sat ce aparține administrativ de Zajecear, nu face rabat. Crește împreună cu familia 11 vaci de lapte. Iar laptele îl vinde la o firmă de profil din Zajecear. În mica sa fermă, în care lucrează doar cu familia spune că este o muncă destul de complexă, de pe urma căreia nu scoate venituri foarte mari, dar îi place mult ceea ce face și de când s-a pomenit el, românii din această zonă au crescut animale, în special vite și oi. Produce cam 120 de litri de lapte pe zi. Statul îl ajută, însă spune că subvențiile pentru zootehnie sunt totuși destul de mici în Serbia, circa 300 de euro pe an de cap de vacă furajată.
Truță este și vicepreședinte în Consiliul Local de la satul Mala Jasikova și la ultimul recensământ, cel din anul 2011, s-a declarat român. Spune că a făcut asta pentru că el se trage dintr-o familie venită pe aceste locuri din partea Craiovei și în familia lui au fost numai români, nu vlahi! Strămoșii din partea tatălui se numeau Smadu, iar cei din partea mamei, Oprea. „Eu nu înțeleg ce e aia vlahi, pentru că noi suntem români de când ne-am pomenit!", spune Jivorad.
Administrația locală de la sate este, în Serbia, onorifică, nu sunt remunerați, iar aleșii locali sunt desemnați dintre cei mai gospodari membri ai comunității. Spune că, fiind ocupat cu domeniul zootehnic, a făcut multe propuneri administrației locale din Zajecear pentru sprijinirea agriculturii și zootehniei, pentru că în aceste locuri creșterea animaleoor este o tradiție, dar nimeni nu l-a auzit și i s-a răspuns că dacă vrea să crească animale, să se descurce.
Și fiul lui Truță, Dragan, care a terminat facultatea de Litere în România, spune că zootehnia ar trebui mai bine sprijinită în Serbia și că oamenii acestor locuri au un potențial uriaș, care nu e răsplătit așa cum ar trebui.
Despre modul în care copiii etnicilor români au acces la studii în limba română, Dragan Truțici spune că România îi sprijină pe studenții de aici, dar din păcate nu sunt încurajați să se întoarcă după facultate în Serbia și să ajute comunitatea românească de aici, pentru că majoritatea ori rămân în România, ori pleacă să lucreze în statele Europei Occidentale.