cache/resized/a62f3ae3c1cd6a2ffc7b18a352ef232a.jpg
KLADOVO
Pe baza unui proiect aprobat de Departamentul pentru românii de pretutindeni, la Kladovo au loc cursuri de limba română
cache/resized/38486c50163be152a062a2f65f442788.jpg
NEGOTIN
UNIUNEA ROMÂNILOR DIN SERBIA (URS) a transmis recent un comunicat de presă în care își exprimă dezaprobarea față de
cache/resized/11014af783204dcd174fa99d5ab6f03d.jpg
DIASPORA
Secretarul de stat Ovidiu Burdușa a efectuat, în perioada 24-29 iunie a.c., o vizită oficială în Republica Elenă,
cache/resized/4e721ad59b13a89b5005309e441811ec.jpg
DIASPORA
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) invită la dialog reprezentanții mediului asociativ românesc din
cache/resized/d70f72e07e872a9e97d1f71a79446094.jpg
DIASPORA
S-au anunțat câștigătorii concursului de desene „Prieteni la distanță”, adresat copiilor români din
cache/resized/4404fbf22ef8ba99cef539bfa466f634.jpg
VELIKO GRADISTE
În ultima zi a lunii mai, la Veliko Gradiște liderii UDS Ujedinjena Demokratska Srbija (Serbia Democrată Unită) s-au
cache/resized/57bbec1555bfb980448b8e1dec2e823e.jpg
SERBIA
O DEZBATERE CONSTRUCTIVĂ! Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, a avut vineri, 22 mai 2020, o întâlnire virtuală cu
cache/resized/8e9986cd197fdd168d0610a4c82fb83f.jpg
DIASPORA
De Ziua Internațională a Copilului, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni își propune să îi premieze pe câțiva
cache/resized/c9941ce49aefd48e98957d80377ae2f6.jpg
DIASPORA
Secretarul de stat Ovidiu Burdușa s-a deplasat zilele acestea la punctul de frontieră Nădlac I, în cadrul campaniei de
cache/resized/47a92516971aa1c248afe03c3986603a.jpg
PETROVAC
Continuăm seria interviurilor prin Skype cu românii din Serbia. Urmăriți, în materialul video aflat deasupra textului,
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Romeo Crîșmaru Scris de  Noi 16, 2016 - 2409 Views

CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI DE JURNALISM „TINERE TALENTE",

CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI DE JURNALISM „TINERE TALENTE", CU TEMA „ROMÂNII DIN COMUNITĂȚILE ISTORICE" EDIȚIA A II-A, 2016

Suntem în măsură să anunțăm cei trei câștigători ai premiilor puse în joc de JURNAL ROMÂNESC (jurnalromanesc.ro).

După o jurizare dificilă, datorită lucrărilor foarte bune trimise la această a doua ediția a concursului nostru, după o jurizare la capătul căreia scorul a fost unul deosebit de strâns, putem anunța care sunt câștigătorii concursului lansat la începutul acestui an, concurs al cărui fond de premiere este asigurat grație finanțării primite de la DEPARTAMENTUL POLITICI PENTRU RELAȚIA CU ROMÂNII DE DIN CADRUL MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE pentru Proiectul „Jurnal Românesc – ziar on line pentru românii de pretutindeni".

Atenție! Pentru a intra în posesia premiilor, ne puteți contacta la telefon +40728317685 și la adresele de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.De asemenea,puteți apela și la pagina de Facebook a ziarului!

Câștigătorii sunt:

PREMIUL I – 1.500 LEI – DIANA BULAI – articolul „Limba română, ostatică în inima separatismului" – media 9,50

PREMIUL al II-lea – 1.000 lei – IURIE ROTARI – Reportaj cu interviuri video „Povestea Sibir" – media 9,25

Premiul al III-lea – 500 lei - ANA GURDIȘ (realizator) și ALEX SMIRICINSCHI (VIDEO) – Video-reportaj „La bunica în sat" – media 9,00.

Pentru evaluarea lucrărilor trimise de concurenți a fost desemnat un juriu format din 4 persoane:

1. ROMEO – DORIAN CRÎȘMARU – directorul JURNAL ROMÂNESC și președinte al ASOCIAȚIEI FORUMM PENTRU CULTURĂ ȘI IDENTITATE;
2. MIHAI FIRICĂ – jurnalist, publicist și scriitor;
3. MIHAI GHIȚULESCU – lector universitar doctor la UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE;
4. XENIA NEGREA – lector universitar doctor la Facultatea de Litere, Departamentul Comunicare, Jurnalism și Științe ale Comunicării, din cadrul Universității din Craiova.

Pentru a nu vicia în vreun fel rezultatele, fiecare dintre cei 4 membri ai juriului au corectat separat lucrările trimise de concurenți, având posibilitatea de a acorda note cuprinse între 1 și 10. Nici unul dintre ei nu a știut ce note au acordat ceilalți. La final, s-a făcut media notelor acordate fiecărui concurent și clasamentul final.

Câteva cuvinte despre laureații concursului nostru

Diana Bulai

Trăiește la Chișinău, în Republica Moldova. A participat cu un articol tulburător despre situația predării limbii române în zona așa-zisei republici separatiste Transnistria, chinul profesorilor de aici de a păstra valorile românești, limba română, datinile și obiceiurile poporului român. Personajul principal al articolului tinerei jurnaliste este Ion Iovcev, deja celebrul director al singurei instituții școlare cu predare în limba română din Tiraspol, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, care şi în prezent mai este considerată de autorităţile separatiste o sursă cu risc sporit “de contaminare cu românism”. Lecția de patriotism oferită de profesorul Ion Iovcev este una devastatoare, iar jurnalista o cuprinde într-o frază memorabilă: „Lecțiile adevărate de patriotism nu se predau în cărți”.

Diana Bulai este corespondent al trb.ro (Transilvania Regional Bussines), unde a și publicat materialul pe care îl premiem acum.

Iurie Rotari

S-a născut la 15 august 1995, la Bălți, Republica Moldova, unde și locuiește. Este licențiat în Științe ale comunicării - Jurnalism, la Universitatea „Alecu Russo" din Bălți.

A participat cu un reportaj complex și bine documentat despre drama celor deportați în Siberia. Un material plin de durere și de confesiuni tulburătoare. 

Textul premiat a fost publicat aici: https://smbalti.wordpress.com/2016/06/25/marturii-deportati/

Ana Gurdiș și Alex Smiricinschi

Au participat la concurs cu o poveste în imagini video, excepțională, de fapt un filmuleț plin de încărcătura emoțională a întoarcerii în satul natal, în casa bunicilor. Video-reportajul „La bunica în sat” a impresionat juriul.
Dar cel mai bine, despre ei înșiși, vorbesc cei doi tinei, în prezentarea trimisă la concurs: „Suntem doi tineri, Ana și Alex, îndrăgostiți de video și de fotografie. Vă prezentăm un filmuleț din satul Teșcureni, despre tradițiile copilăriei. Ana Gurdiș își face studiile de jurnalistă la masterat anul II, Universitatea de Stat din Moldova, muncește la Centrul Media pentru Tineri în calitate de coordonator de activități media. Alex Smiricinschi învață la București la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografie „I.L. Caragiale” specialitatea Director de imagine”.

Video materialul premiat:

 

Vă prezentăm, mai jos, articolul care a cucerit premiul I al concursului nostru:

Limba română, ostatică în inima separatismului

La 70 de kilometri distanță de Chișinău, capitala Republicii Moldova, se află orașul Tiraspol – inima separatismului din stânga Nistrului. Într-o regiune unde românofobia este la ea acasă, pe parcursul a peste două decenii a reușit să rămână invincibilă singura instituție școlară cu predare în limba română din Tiraspol, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, care şi în prezent mai este considerată de autorităţile separatiste o sursă cu risc sporit “de contaminare cu românism”.

Fondată în anul 1989, instituţia şcolară din Tiraspol a reuşit să devină a doua casă pentru sute de elevi, care pe parcursul anilor au ales să studieze în limba română, în pofida faptului că regimul era împotrivă. Acest lucru nu ar fi fost posibil, fără lupta pe care a dus-o directorul acestui liceu, Ion Iovcev, alături de părinți și profesori.

Ion Iovcev își amintește cum a pășit pe acest drum, fără să bănuiască atunci că își va consacra viața pentru această cauză – lupta pentru existența ultimei instituţii de învăţământ cu predare în limba română din inima separatismului.

„La 27 mai 1992, am avut o conversație cu rectorul Institutului Pedagogic din Tiraspol. Atunci Tiraspolul era în stare de asediu, mai ceva ca pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dumnealui mi-a propus să preiau conducerea școlii, deoarece nu avea cine să o conducă mai departe. Am refuzat într-o formă mai ușoară și dumnealui mi-a spus: “FRICOSULE!” Aceste cuvinte m-au atins și l-am întrebat: “Eu sunt fricos?”. Și așa am preluat această instituție la 27 mai 1992”, își amintește Ion Iovcev.

Un motiv pentru care a fost numit în această funcţie a fost faptul că numele său este de origine bulgară. „M-au numit director crezând că într-o săptămână – două voi trece şcoala subjurisdicția lor. Nu a fost să fie. Este anul 2016 și școala noastră există și multe generații au trecut prin pereții acestei școli”, spune Ion Iovcev.

Lupta pentru existență

Pe parcursul acestor ani, autoritățile separatiste nu au putut să se împace cu ideea că în inima regiunii, care este finanțată de către Federația Rusă, își desfășoară activitatea o instituție care promovează valorile românești. Pe parcursul acestor ani, au fost numeroase tentative de intimidare, iar Ion Iovcev, împreună cu părinții și colegii săi, a fost mereu în linia întâi în lupta pentru „păstrarea istoriei și demnităţii noastre ca neam”.
În vara lui 1992, cu scopul de a lăsa şcoala fără elevi, militarii din regiune au speriat copiii şi părinţii, astfel încât aceştia au plecat să-şi facă studiile la alte instituţii de învăţământ. Chiar şi aşa, profesorii au reuşit să adune elevii şi anul şcolar a început, deşi abia la 10 septembrie, cu 80 de elevi. Însă, până în 1994, numărul elevilor a crescut până la 200.

În 1994, autorităţile separatiste au încercat să-l înlăture pe Ion Iovcev de la conducerea instituţiei de învăţământ. Astfel, a fost emis un ordin prin care Ion Iovcev era destituit din funcţie şi risca 20 de ani de închisoare, potrivit Codului Penal al Federaţiei Ruse, pentru propagarea ideologiei unui stat străin. Atunci, pentru a-l proteja, părinţii împreună cu profesorii au decis să intre în grevă pasivă. Elevii nu mergeau la şcoală, iar părinții, zi şi noapte, pe parcursul a două săptămânni, au făcut de serviciu în fața casei lui Ion Iovcev.

An de an, erau organizate diverse scenarii, provocări care aveau drept scop închiderea aceastei instituţii. Anul 2003, însă, poate că a fost cel mai dificil pentru Ion Iovcev.

La 2 iulie, întorcându-se la Tiraspol, după ce a dus la Bender testele de la examenul pentru absolvirea clasei a 9-a, Ion Iovcev a nimerit într-un grav accident rutier.

“Mașina noastră a intrat în plină viteză într-un nuc. Jumătatea de metru din mașină a intrat în copac. Accidentul a fost foarte asemănător ca cel al lui Doina și Ion Aldea Teodorovici. O săptămână nu am putut să mă mișc și toată lumea se mira cum am rămas viu, dar a rămas amprenta…”, îşi aminteşte Ion Iovcev.

Lecțiile adevărate de patriotism nu se predau în cărți

Curajul de care au dat dovadă pe parcursul acestor ani cadrele didactice, elevii şi părinţii este de nedescris. Cu riscul de a fi închişi, maltrataţi sau chiar omorâţi, aceştia au dat dovadă de devotament şi patriotism şi au luptat pentru promovarea idealurilor româneşti.

Aflându-se într-o situaţie critică, în 1994, cadrele didactice din instituţia de învăţământ din Tiraspol şi cele din şcoala cu predare în limba română din oraşul Bender au decis să organizeze un marş de protest.

“Văzând că situația este critică, am mers la un risc foarte mare şi am hotărât împreună cu colegii din Bender să atragem atragerea atenției mass-mediei, oamenilor de bună-credință și am hotărât să facem un marș de protest. Oamenii se temeau să spună două cuvinte, dar noi am decis să mergem pe jos până la clădirea așa-numitului parlament transnistrean. A fost o decizie periculoasă, dar și necesară”, povesteşte Ion Iovcev.

Din oraşul Bender, o coloană de 1.000 de persoane – copii, profesori, părinți, a pornit spre oraşul Tiraspol, unde era aşteptată de alte 800 de persoane. Amploarea eveimentului a atras atenţia presei de la Chişinău şi din străinătate.

„Și acum am emoții când povestesc despre acest eveniment. Sunt emoții negative, deoarece picioarele mergeau, dar parcă nu erau ale noastre. Atunci trebuiau să aibă loc vărsări de sânge, însă nu a fost aplicată forţa din motiv că la eveniment erau prea mulţi copii”, povesteşte directorul liceului.

Într-un final, şcoala a continuat să existe, iar numărul elevilor crescuse peste 400. Iar de la 10 noiembrie, 1994, autoritățile separatiste au decis să întrerupă finanțarea şi şcoala a trecut în subjurisdicția Guvernului de la Chișinău.

„Dacă dispar aceste școli, dispare totul”

„Am dus o luptă pentru a păstra cât de cât tot ceea ce este românesc în această regiune. Prin această școală, am demonstrat că avem demnitate, verticalitate și putem să păstrăm limba și istoria neamului românesc”, susţine Ion Iovcev.

În prezent, cele opt şcoli cu predare în limba română din regiunea separatistă din stânga Nistrului se confruntă cu o mulţime de probleme. De aceea, Guvernul Republicii Moldova trebuie să facă tot posibilul ca aceste școli să existe, indiferent de circumstanţe. “Acesta este viitorul nostru. Toate reformele care le face o țară civilizată trebuie să înceapă de la școli. Pentru aceste școli este necesar să fie create condiții, cantine, săli de sport. Noi am făcut ceea ce am putut, am luptat ca ea să existe, mai departe depinde deja ce o să poată face cei mai mari. Dacă dispar aceste școli, dispare totul… totul ce mai avem românesc în stânga Nistrului”, a adăugat dascălul.

La 1 septembrie 2016, Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol a împlinit un sfert de veac de la existență.

Autor: Diana Bulai

Articolul a fost publicat pe site-ul Transilvania Regional Business (trb.ro):

http://trb.ro/limba-romana-ostatica-inima-separatismului/

Etichetat cu
   Ministerbannernou1240x156v4

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…