Lucrarea „Românii timoceni – studiu jurnalistic despre românii dintre Timoc şi Morava şi lupta lor pentru păstrarea identităţii naţionale", tipărită la Editura ALMA din Craiova a fost lansată joi, 25 februarie 2015, în cadrul Târgului de Carte GAUDEAMUS, desfășurat la Teatrul Naţional „Marin Sorescu" din Craiova și organizat impecabil de Radio România. Volumul cuprinde o istorie vie surprinsă în note, interviuri şi reportaje şi îşi propune să explice o parte din cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă comunitatea românească din Serbia de Răsărit. Evenimentul l-a avut ca moderator pe scriitorul Mihai Firică și s-a bucurat de prezența distinse cadre universitare, dar și a unui lider al comunității românești din Majdanpek.
Volumul „Românii timoceni – studiu jurnalistic despre românii dintre Timoc şi Morava şi lupta lor pentru păstrarea identităţii naţionale" a fost tipărit cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, iar cu prilejul lansării lui, în cadrul prestigiosului târg de carte GAUDEAMUS, a avut loc şi dezbaterea „Unitate şi reconciliere la românii din Serbia de Răsărit", la care au participat, alături de autorul cărţii, lector univ. dr. Mihai Ghiţulescu de la Facultatea de Știinţe Sociale a Universităţii din Craiova, conf. univ. dr. Gabriela Rusu Păsărin, jurnalista Marga Bulugean şi Ljubomir Branduşan – reprezentant al comunităţii româneşti din Serbia de Răsărit. Moderatorul dezbaterii a fost scriitorul Mihai Firică.
Cu prilejul lansării volumului dedicat românilor din Timoc, au fost donate o parte din volumele editate Bibliotecii Universităţii din Craiova şi Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman" din Craiova.
Cartea surprinde, printre altele, un reportaj realizat la Biserica românească cu hramul Sfinţilor Montanus şi Maxima din Sigidunum, aflată pe Valea Moravei, unde preotul Iel Buobu Lui împlineşte, după 1700 de ani, profeţia Sfântului Montanus, cel care înainte de a fi ucis pentru credinţa lui în Hristos, prin înecare în râul Sava, pe 26 martie 304, a spus: „Cu ochii minţii văd, Stăpâne, cum în această latură de pământ se ridică un popor nou care cheamă numele Tău cel Sfânt, prin biserici, în limba română" De asemenea, tot în cuprinsul acestui volum, cititorii vor descoperi cum luptă românii din Serbia pentru visul lor secular, cel al dobândirii cetăţeniei române, dar şi pentru a putea să îşi ducă copiii la cursurile de limba română, în condiţiile în care românii noştri de aici se confruntă cu cea mai dureroasă situaţie posibilă: vorbesc limba română din familie, dar nu ştiu să scrie şi să citească în limba strămoşilor lor.
Legenda vie a românismului de pe Valea Moravei, preotul care împlinește o profeție destinată tocmai românismului, la distanță de aproape două milenii, părintele Iel Buobu Lui a fost invitat la lansarea de carte de la Craiova, însă din păcate nu a putut ajunge, binecuvântarea sa fiind transmisă asistenței, prin intermediul autorului cărții.
Fiul învățătorului erou de la Boljevac, prezent la lansare
Slavişa Trailovici este unul dintre cei mai cunoscuţi învăţători de naţionalitate română din zona Boljevac. De la prima întâlnire cu acest om, ai impresia că însuşi Domnul Trandafir, eroul povestrii lui Mihail Sadoveanu, a coborât dintre îngeri pentru a forma alte şi alte generaţii. În anul 2013, atunci când s-a făcut prima anchetă pentru introducerea în şcolile de stat din Serbia a cursurilor de limba română cu elemente de cultură naţională, învăţătorul Slavişa Trailovici a predat tainele limbii române în satul Podgorac, un sat care aparţine comunei Boljevac şi care este locuit în mare majoritate de populaţia românească. Dacă acest om binecuvântat nu a putut să fie la lansarea de carte, fiul său, Milan Trailovici, student la Facultatea de Teologie, din cadrul Universităţii din Craiova, ne-a onorat cu prezența sa.
Conf. univ. dr. Gabriela Rusu Păsărin: „Suntem în fața unei cărți foarte provocatoare"
„Suntem în fața unei cărți care este foarte provocatoare. Este o perspectivă jurnalistică asupra românilor din Timoc. Ce înseamnă aceasta? Aș face, cu îngăduința autorului, o trecere către radioul nostru public regional, care în anul 1990, când era destul de dificil a vorbi despre românii de dincolo, pentru că tocmai se încheia o epocă de dictatură și începea o epocă de democrație în care nu prea știam exact ce se poate și ce nu se poate vorbi în acele circumstanțe, la acea vreme Radio România Oltenia Craiova a avut inițiativa de a susține o emisiune dedicată românilor de pretutindeni, iar cel care a început realizarea acestei emisiuni se numește Cornel Rusu. Astăzi, de această emisiune mă ocup eu și vreau să vă povestesc despre demersurile făcute în spațiul timocean și să vă spun că nu este deloc ușor să vorbești despre istoria românilor din Timoc și acum ajungem direct la subiectul cărții de astăzi. Studiul jurnalistic este cel realizat, firesc, de către cel care are armele jurnalismului și care reușește să surprindă clipa, evenimentul, momentul, portretul. Este, tocmai de aceea, această carte importantă și îl felicit pe autor pentru că a reușit să facă o înlănțuire secvențială la care ne vom raporta pentru a reconstitui mai apoi, nu noi, ci istoricii, o perioadă istorică. Citind mai departe, veți observa că se desprind, asemenea structurilor narative, se desprind portretele unor români care au luptat realmente cu armele inteligenței pentru păstrarea identității culturale românești. Să știți că pentru noi este ușor să spunem că vorbim românește, cântăm românește, purtăm costumul tradițional, dar în celelalte spații nu este chiar atât de ușor, pentru că se pierd aceste datini și obiceiuri, ele păstrându-se mai mult în mediul familial. Autorul cărții reușește să facă un lucru extraordinar, să ajungă la sursă, să ofere acum, în acest moment istoric, imaginea timocenilor din perspectiva receptării lor de către un jurnalist. Există și o a treia zonă care ne interesează pe noi, cercetătorii, după ce această lecturare la cald, şi după ce evenimentul la cald, s-au epuizat, rămân documentele şi aici este foarte grea misiunea jurnalistului Romeo Crîşmaru. Ce documente a inclus în volum. Cât de reprezentative sunt aceste documente pentru istoria în derulare a românilor timoceni. Se vorbea despre aceea similitudine: român-vlah. Ei bine, este doar o parte din problemele care se discută acolo. Avem cărţi în limba română?! Care este cultura românească propagată dincolo de graniţele noastre. Reuşim să recuperăm tradiţiile, cultura orală, cultura materială. Există o directivă a Uniunii Europene despre tezaure umane vii, iar noi avem în acest spațiu de romanitate tezaure umane vii, iar autorul a adus în actualitate tocmai aceste tezaure umane vii".
Discursurile rostite la lansarea cărții - lector univ. dr. Mihai Ghiţulescu de la Universitatea din Craiova și Ljubomir Brândușan, de la Majdanpek:
Ljubomir Branduşan, liderul românilor din Majdanpek, iniţiatorul Asociaţiei „Unirea Românilor" : „Vreau să-l felicit pe fratele nostru, Romeo şi vreau să vă spun că este foarte important că această Asociaţie există şi se ocupă cu problemele românilor din Serbia de Răsărit. Toţi ştiţi că noi am învăţat româna, voluntar...dar am învăţat-o cu drag. După o luptă grea au început să înveţe şi la Majdanpek copiii limba română în şcoli şi sunt mândru pentru acest lucru. Nu este uşor, dar noi o facem cu mândrie. Am dori şi noi ca după 200 de ani de asimilare să reuşim să scăpăm..."
Mesajul secretarului de stat MAE – DPRRP, Petre Guran, adresat cu prilejul lansării volumului „Românii timoceni"
„Doamnelor, Domnilor, Distinşi membri ai comunităţii universitare din Craiova,
Dunărea, ca şi Carpaţii, nu i-a despărţit niciodată pe români. Poporul român şi limba română s-au format de o parte şi de alta a Carpaţilor şi de o parte şi de alta a Dunării.
Valea Timocului, malul de sud al Dunării sunt spaţii cu statut egal în geografia etno-lingvistică a neamului românesc cu Valea Oltului, cu Maramureşul, cu Bucovina, Crişana sau Basarabia.
Românii din acest spaţiu, indiferent de numele pe care îl poartă, sunt vorbitorii limbii române, sunt reprezentanţii romanităţii sud-est europene, o parte organică a neamului românesc de pretutindeni.
Un demers editorial precum este cel reprezentat de volumul „Românii timoceni — studiu jurnalistic despre românii din Timoc şi Morava şi lupta lor pentru păstrarea identăţii naţionale" are o dublă valoare, de informare şi de consemnare istorică. Studiul ni-i aduce tuturor în atenţie pe românii din Valea Timocului, ca pe o parte vie a comunităţii românilor de pretutindeni, devenind, prin simpla existenţă, un document la care cei de mâine vor face referinţă.
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni va fi aproape de orice demers pus în slujba identităţii româneşti.
Vă mulţumesc,
Petre Guran, secretar de stat"
