cache/resized/fe91718afe188ba325a987cea88cf66e.jpg
KLADOVO
Urmăriți o nouă producție jurnalromaneascTV! Un material video despre Festivalul Românilor Kladovo 2019, în materialul
cache/resized/818709ec26740cece2cf48ef14611229.jpg
KLADOVO
A fost mare sărbătoare vineri, 5 iulie 2019, pentru românii din Kladovo și cei veniți din mai multe zone ale Serbiei de
cache/resized/02a8184d7519e9f45ece83dc23215e06.jpg
VOIVODINA
DECLARAȚIA referitor la materia opțională "Limba Română cu Elemente ale Culturii Naționale" a fost trimisă către toate
cache/resized/d39e1f419009ede6ee766c469a03195f.jpg
DIASPORA
Într-o atmosferă plină de voie-bună și energie, ediția 2019 a programului de tabere ARC, organizat de Ministerul pentru
cache/resized/617f485fd4d0e107533a748d465764c5.jpg
EVENIMENTE
S-au încheiat șase luni de foc în care România a fost, în premieră, deținătoarea Președinției rotative a Consiliului
cache/resized/57037e663808976dd4892d495ba356e4.jpg
EVENIMENTE
Activitățile de birou și cele din vacanță se află la poluri opuse. Când te afli la birou, de cele mai multe ori ești cu
cache/resized/96e87202ce7bfda78b3fa31b02533fd5.jpg
KLADOVO
După zeci de ani în care cursele cu vaporașul între Severin și Kladovo dispăruseră cu desăvârșire, printr-un proiect de
cache/resized/db67dc40e2a526604f441ed09667b517.jpg
EVENIMENTE
Dragi prieteni, cititori ai portalului jurnalromanesc.ro, vă prezentăm primul buletin de știri
cache/resized/38b362f836d6289ae3e000e79b607262.jpg
CHISINAU
Prima ședință a Guvernului condus de Maia Sandu a avut loc la Parlament. La ședință sunt prezenți șapte membri ai
cache/resized/d3082875330debea0522ddb3b5ce3963.jpg
DIASPORA
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, ia atitudine după dezastrul de la votul din diaspora și a
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Mihai Firică Scris de  Mar 06, 2018 - 2965 Views

SCRIITOR CRAIOVEAN, PRIMIT ÎN DOUĂ ACADEMII

Ion Deaconescu a fost primit ca membru al Academiilor Europene de Științe și Arte din Paris și Salzburg

Un succes românesc de anvergură internațională a fost consemnat chiar în debutul acestui an prin recunoașterea academică de prestigiu a scriitorului și profesorul universitar Ion Deaconescu, președintele Academiei Internationale „Mihai Eminescu”. Scriitorul și universitarul craiovean a fost recompensat pentru prodigioasa sa activitate de poet, prozator și critic literar cu primirea în Academia Europeana de Științe, Arte și Litere din Paris, eveniment ce a avut loc în ziua de 23 ianuarie a.c., precum și în Academia Europeană de Științe și Arte din Salzburg, în 3 martie 2018.

Ion Deaconescu este presedintele Academiei Internationale ''Mihai Eminescu" din România, promotor al valorilor românești prin numeroase lucrări și evenimente pe care le-a inițiat la nivel European, fiind distins cu numeroase premii și distincții acordate de mai multe țări. Președintele Academiei Europene de Științe și Arte din Salzburg, dr Felix Unger, i-a înmânat noului academician diploma și insigna de membru activ al Academiei în cadrul unei ceremonii impresionante la care au luat parte personalități marcante ale lumii universitare europene.

Puternic implicat în promovare literaturii române, așezându-l pe Mihai Eminescu pe piedestalul valorilor pe care le propune contemporanilor pentru a cunoaște România, Ion Deaconescu este un scriitor prolific, având zeci de volume traduse în principalele limbi de circulație dar și din spațiul balcanic, fiind la rândul său un traducător de talie internațională. Printre operele traduse putem enumera, selectiv: Ato Sopov, Naşterea cuvântului, Cluj Napoca, 1981; Boris Visinski, Curcubeul, Bucureşti, 1989; Streten Petrovici, Moara de vise, Craiova, 1989; Petre Bakevski, Poeme, Craiova, 1989; Florica Ştefan, Experienţa nonpoetică, Novi Sad, 1990; George Astaloş, Robespierre, Drobeta Turnu Severin, 1991; Mimmo Morina, Marettimo, Craiova, 2000; Oliver Friggieri, Ritual în amurg, Craiova, 2001; Casimiro de Brito, Caligrafii, Craiova, 2001; Eugenio de Andrade, Ruinele amintirii, Craiova, 2001; Karol Wojtyla (Ioan Paul al II-lea), Poezii, Craiova, 2001.

A fondat la Craiova unul dintre cele mai importante evenimente literare din România, Festivalul Mondial de Poezie “Mihai Eminescu”, anual fiind invitați în Cetatea Băniei scriitori de pe toate continentele. În cadrul celor cinci ediții ale festivalului au fost decernate Premiile Academiei Internaționale “Mihai Eminescu”, precum și premiile festivalului pentru cei mai apreciați poeți, mulți dintre laureați fiind membri ai academiilor naționale din țările de origine sau nominalizați pentru Premiul Nobel pentru Literatură. De anul trecut, festivalul a căpătat o nouă dimensiune prin edițiile organizate în Italia, Turcia, Muntenegru și Republica Moldova.

Din Gorjul natal, spre academii internaționale

Născut în județul Gorj, în Târgu Logreşti, la 7 martie 1947, Ion Deaconescu a absolvit Liceul „Tudor Arghezi” din Craiova (1961-1965) şi studiile universitare în cadrul Facultăţii de Filologie a Institutului Pedagogic din Craiova (1965-1968), continuate, între 1968 şi 1972, la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. În 1983 obţine doctoratul în filologie, cu teza Proza română şi iugoslavă în context european. Lucrează ca profesor de gimnaziu (1968-1977), asistent la Universitatea din Craiova (din 1977), unde parcurge toate treptele ierarhice ale carierei didactice, devenind profesor în 1997, conform biografiei publicate pe platforma crispedia.

Între anii 1984 şi 1990 a fost lector de limbă, cultură şi civilizaţie română la universităţile din Skoplje, Novi Sad şi Belgrad. Colaborează la reviste literare din ţară - „Convorbiri literare”, „Manuscriptum”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Tribuna”, dar şi din străinătate - „Kulturen Jivot”, „Lumina”, „Macedonian Review” (Macedonia şi Serbia), „Balcanica” (Italia), „Il Mument” (Malta) şi „Nouvelle Europe” (Luxemburg). Debutează în 1968, cu poezia Pastel, în ziarul „înainte” din Craiova. Debutul editorial are loc în 1981, când va reuşi să publice, în volumul colectiv Unsprezece poeţi, ciclul de poeme Aparat de fotografiat sufletul. În această perioadă se va lansa într-o activitate culturală intensă, desfăşurată îndeosebi în fostul spaţiu iugoslav: traduce din Aco Sopov, Boris Visinski, Streten Petrovici, Petre Bakevski şi îşi publică aici o serie de volume de poezie: Strigătul memoriei, 1985 (în macedoneană), Mască pentru voce, 1987 (în sârbă), Zero dinamic, 1994. De asemenea, participă Ia Serile de Poezie de la Struga, valorificând textele acelor reuniuni în antologia Poezie şi umanitate (1986).

Poezia lui Deaconescu articulează o simbolistică multiplă dintr-un topos romantic. Un volum din 1995 poartă titlul Retorica oglinzii. Autorul consemna, într-un studiu dedicat lui George Bacovia (George Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, 1996), că oglinda, sub dubla ei funcţie, de cunoaştere şi de prezentare, simbolizează visul într-o fază conştientizată, narcisiacă şi uneori angoasantă. Oglinda evocă spiritul, divinul, dar şi imaginea omului scindat: „un intrus se află în corpul meu” (Detaliu culpabil). Poetul descoperă „în labirintul oglinzii” eternitatea şi semnificaţia „ocheanului întors” spre sine pentru a privi spre infinit. Este însăşi esenţa poeziei sale, izvorâtă din angoasa şi contradicţiile lumii contemporane.

Romanul Ademenirea (1995) pare să aparţină literaturii de sertar, exploatând o structură romanescă des vizitată: povestirea în povestire. Poetul, ajuns nu se ştie cum în „umbra turnului Eiffel”, este un fel de confident, întâi al unui Doctor, apoi al unui Sculptor. Fiecare îşi deapănă amintirile, explicându-şi stabilirea în Franţa. Personajele feminine sunt toate apariţii vaporoase şi vulnerabile psihic: o mexicancă, Aldebaran, o doctoriţă, Selena. O acţiune propriu-zisă nu există, iar personajele sunt abia schiţate, totul legându-se în comentariul autorului care, fără a cădea în idilic sau senzual, analizează subtil, cu rafinament cultural, desfăşurările unor destine umane.

Din Opera literară a lui Ion Deaconescu enumerăm o serie de lucrări: Aparat de fotografiat sufletul, în Unsprezece poeţi, Iaşi, 1981; Vasul de brumă, Bucureşti, 1985; Krik vo sekiavanieto (Strigătul memoriei), traducere de Save Manasievski şi Florin Filiuţă, prefaţă de Blaje Koneski, Skopje, 1985; Eternitatea clipei, Craiova, 1986; Mască pentru voce, Cetinje, 1987; Poezie şi epocă, Novi Sad, 1989; Gramatica întâmplării, Craiova, 1991; Introducere în retorica juridică, Craiova, 1993; Zero dinamic, Craiova, 1994; Retorica oglinzii, Bucureşti, 1995; Ademenirea, Brâncoveni, 1995; George Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, Iaşi, 1996; Retorică. Oratoria greacă şi latină, Craiova, 1996; Grădina din pustiu, Craiova, 1997; Rana întunericului, Craiova, 1998; Cioran sau Mântuirea prin negare, Craiova, 1998; Sărbătoarea pierderii, postfaţă de George Astaloş, Bucureşti, 2001; Poeme, Drobeta Turnu Severin, 2001; Antologia lecturii, Craiova, 2001; Mărturisiri recuperate, Craiova, 2001; Introducere în relațiile internaționale, Ed. Sitech, Craiova, 2007; Power and Globalization, Spektar Press, Skopje-Paris, 2007; Limbaj şi discurs politic, Ed. Universitaria, Craiova, 2007; Ion Deaconescu, Aurel Rău, Antologia poeziei europene contemporane, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2006ș Teoria relațiilor internaționale, Ed. Sitech, Craiova, 2005; Retorica generală, Ed. Europa, Craiova, 2004.

Etichetat cu
Mihai Firică

„Am considerat întotdeauna că patriotismul trebuie demonstrat prin fapte concrete”

Website firica.blogspot.ro/
   MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…