Romanian Bulgarian English French German Serbian Spanish Ukrainian

Daniel Petrovici despre viitorul minoritatii romanesti

La finele anului 2013, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia, cu sediul la Novi Sad – Daniel Petrovici, a acordat un interviu prestigioasei publicaţii româneşti „Libertatea". „Viitorul minorităţii noastre este în soluţionarea sistematică a problemelor" – este mesajul sintetizat surprins de autorul acestui interviu, Valentin Mic. Vă prezentăm interviul publicat şi pe site-ul libertatea.rs.

Reporter: Vă rugăm să faceţi un rezumat al activităţilor Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia în anul 2013?

Daniel Petrovici: Din an în an, Consiliul Naţional lucrează la proiecte tot mai mari şi este tot mai bine organizat. În această ordine de idei, putem spune că am desfăşurat o muncă foarte frunctuoasă pe departamente. Este imposibil să enumărărm toate proiectele pe care le-am realizat în decursul acestui an, dar pot să scot în evidenţă unele dintre cele mai importante şi care au avut cel mai mare impact în rândul minorităţii noastre.

Reporter: De exemplu?

Daniel Petrovici: Introducerea limbii române în şcolile din Serbia de Răsărit este un proiect foarte important, din cauză că l-am realizat prin intermediul Consiliului Naţional. Pentru românii din zona Timocului, este un proiect istoric, pentru că până la iniţierea acestuia nu a fost posibilă învăţarea limbii române în şcoală. La realizarea proiectului au participat profesori de limba română din Voivodina. În decurs de două luni s-au făcut primii paşi spre introducerea în şcoli a cursurilor cu limba de predare română. Toţi am aşteptat ca aceste cursuri să înceapă la 1 septembrie, dar au apărut unele dificultăţi pe care le-am rezolvat împreună cu Ministerul Republican pentru Învăţământ. Cursurile au început cu o întârziere de o lună şi astăzi sunt frecventate de peste 700 de elevi în 34 de clase, atât în şcoala elementară cât şi în cea medie. Cu situaţia în zona de administare şcolară a Zaieciarului, care cuprinde câteva comune, putem să fim mulţumiţi, în timp ce în zona Pojarevaţului a rămas ă fie realizată ancheta necesară pentru a şti câţi copii sunt interesaţi de cursurile de limba română. Ce-i drept, în câteva localităţi din această zonă s-au făcut sondajele, însă în cele mai multe nu. Rămâne ca anul viitor şi administraţia şcolară a Pojarevaţului să se organizeze mai bine, din cauză că aceasta este în competenţa lor. Consiliul Naţional doreşte ca procedura de înscriere pentru elevii care vor să frecventeze cursurile în limba română să fie cât mai simplă.

Reporter: Totuşi, lucrurile nu merg atât de bine cum v-aţi aşteptat?

Daniel Petrovici: Nu putem nega faptul că au fost multe scăpări. Totuşi, acest proiect a contribuit la faptul să se anunţe un număr destul de mare de elevi cu care, având în vedere că suntem la început, nu putem decât să fim mulţumiţi. Alte probleme pe care le vom rezolva pe parcurs sunt în legătură cu programa şcolară, apoi lipsa de manualele corespunzătoare, cadre şi altele. La momentul actual, cu elevii lucrează şase profesori din zonă, iar ministerul trebuie să deschidă concursuri la care vor avea dreptul să se anunţe fiecare profesor cu licenţă care poate să ţină cursuri în limba română. Există diferite propuneri cum să se rezolve aceasta, dar nu toate problemele pot fi soluţionate peste noapte, fiind vorba de un proces care abia a început să se desfăşoare. Pentru formarea cadrelor deficitare, avem nevoie şi de sprijinul ţării mame. În fiecare an, Consiliul Naţional a deschis concurs, aşa că elevii români au avut ocazia să concureze în domeniile deficitare în şcolile noastre.

Reporter: Anul acesta Consiliul Naţional a cumpărat un imobil la Zrenianin pentru Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina?

Daniel Petrovici: Putem fi mândri, pentru că suntem primul consiliu care a cumpărat un imobil. Este vorba de clădirea pe care am dat-o spre folosire Institutului Cultural al Românilor, fapt prin care am realizat dreptul constituţional la avuţie. Astfel, Institutul va putea să lucreze în condiţii mult mai bune şi mai favorabile. Aş zice că fără o temelie bine pusă la punct nu putem să avem o instituţie serioasă. Prin acest proiect am realizat, în primul rând dreptul, garantat prin Constituţie şi am reuşit să asigurăm condiţii de muncă mult mai bune pentru Institut.

Reporter: Aţi afirmat, în mai multe rânduri, că nu există domeniu de activitate al minorităţii noastre care nu a fost sprijinit de Consilul Naţional. Este oare aşa?

Daniel Petrovici: Într-adevăr, nu există domeniu de activitate care nu a fost sprijinit de Consiliul Naţional. Când este vorba de cultură, putem spune că nu a existat manifestare culturală la nivelul provincial care să nu fi fost susţinută de C.N.M.N.R. Pot să amintesc doar câteva: Marele Festival, Zilele de Teatru, activitatea Teatrului Profesionist. De asemenea, am dotat financiar toate societăţile culturale care au participat la festival, dar şi ONG-urile, precum ,,Bunicuţele" din Uzdin, asociaţiile femeilor din Petrovasâla, Cuvin, Torac şi din multe sate unde funcţionează asemenea organizaţii care păstrează tradiţia şi identitatea noastră românească. Prin intermediul Departamentului de cultură am spijinit aproape toate manifestările culturale la nivel provincial şi local. Am dorit ca să extindem cercul de oameni care vor să-şi dea contribuţia la etnia română.
Am realizat multe proiecte şi în domeniul informării. Am dotat toate mijloacele de informare care au concurat la concursul deschis de departament. Fiecare mijloc de informare care difuzează emisiune în limba romnă a avut ocazia să concureze şi să obţină surse financiare. Acelaşi lucru îl vom face şi în viitor. Avem un interes foarte mare ca domeniul informării, care este unul foarte important, să fie acoperit cât mai bine şi să oferim etniei române informaţii veridice. Desigur că în viitor vom fi nevoiţi să realizăm o strategie, pentru a face o deosebire între ceeea ce este o instituţie precum C.P.E. ,,Libertatea" şi asociaţiile nonguvernamentale, care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu. Sigur că trebuie dotate şi unele şi celelalte, dar cred că instituţiile trebuie susţinute la un nivel mai înalt, din cauză că, după cum am mai spus, ,,Libertatea" lucrează de 68 de ani şi este un monument al informării românilor pe aceste meleaguri.

Reporter: Aţi derulat alte proiecte şi activităţi în domeniul învăţământului şi uzului oficial al limbii şi grafiei?

Daniel Petrovici: Am derulat, de asemenea, proiecte în domeniul învăţământului. Aşa cum am spus, anul acesta am dat burse studenţilor care vor se înscriu la studii la profilurile în care avem cadre deficitare în şcolile noastre. De câţiva ani avem studenţi care îşi fac studiile în aceste domenii. Am realizat, după cum am menţionat,proiectul pilot şi am sprijinit deschiderea cursurilor de limba română în Serbia de Răsărit. Coordonatoarea Anişoara Ţăran a intervenit în câteva rânduri la ministerul competent pentru a fi rezolvate problemele în legătură cu publicarea manualelor necesare învăţămânului în limba română. Sigur că acest proces durează. Evident că avem probleme de care ne vom ocupa şi în anii care urmează. Între-adevăr am realizat multe proiecte, iar altele se derulează la momentul de faţă. Eu am enumărat doar câteva dintre ele.
Pe parcursul anului, am intervenit ca în câteva localităţi, unde limba română este în uz oficial, denumirile să fie inscripţionate şi în limba română. Acesta este un proces, dar avem tot mai multe localităţi ale căror denumiri sunt inscripţionate în limba română. Tablele cu aceste inscripţii au fost vandalizate. Am cerut organelor de stat să fie găsiţi vinovaţii şi aşteptăm ca ei să reacţioneze conform legii.

Reporter: În decursul acestui an, aţi avut numeroase întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor de stat şi ai celor internaţionale. Puteţi face un scurt rezumat al convorbirilor purtate?

Daniel Petrovici: Doresc să mulţumesc instituţiilor de stat din Serbia şi Ambasadei României la Belgrad pentru faptul că anul acesta am avut o colaborare la un nivel destul de înalt. Le mulţumesc pentru sprijinul pe care ni l-au acordat în acestă perioadă. Am avut câteva întâlniri cu reprezentanţii O.S.C.E. şi ai ambasadelor SUA şi Angliei. În cadrul acestor dialoguri, ne-am străduit să găsim soluţii pentru problemele etniei noastre. Unele discuţii s-au axat pe posibilitatea aplicării organizaţiilor noastre nonguvernamentale la fondurile europene.

Reporter: Aţi amintit sprijinul oferit organizaţiilor şi instituţiilor cu caracter românesc. C.N.M.N.R. este, să spun aşa, factorul consultat când este vorba de repartizarea banilor la nivel republican şi la cel provincial. În baza căror criterii hotărâţi ce organizaţii obţin surse?

Daniel Petrovici: Depinde de domeniu. De exemplu, în cultură sunt valabile unele criterii şi principii, iar în sectorul informării şi învăţământului - cu totul altele. În cultură, în primul rând ţinem cont de faptul la ce nivel se organizează o anumită manifestare şi dacă este un eveniment internaţional, provincial sau local. Importante sunt calitatea şi profesionalismul, care trebuie să reiese din acest proiect. Departamentul pentru cultură ţine cont să sprijine cele mai bune iniţiative, dar, din păcate, sursele financiare sunt prea mici să acopere nevoile etniei în anumite proiecte. Ar fi de dorit ca în viitor să luptăm toţi împreună, ca să majorăm sursele financiare în domeniile în care funcţionează toate consiliile naţionale. În acest sens, noi a făcut două propuneri concrete, când este vorba de legea consiliile naţionale: prima se referă la dreptul la avuţie, iar a doua propunere la înfiinţarea unui fond minoritar din care 50% din surse să fie alocate investiţiilor, cum sunt consolidarea căminelor culturale şi a instituţiilor noastre şi încă 50 % să fie dotaţii pentru ONG-urilor şi asociaţiile minoritare. Am început o dezbatere foarte serioasă pe acest subiect. Rămâne să luptăm pentru ca propunerile C.N.M.N.R. să fie introduse în lege. Dacă nu reuşim de data aceasta, în anii următori vom încerca să rezolvăm aceste probleme.

Reporter: Se pare că în ultimii ani consiliile naţionale au devenit factorul decisiv sau consultat de către stat în ceea ce priveşte numirea cadrelor în instituţiile şcolare sau în cele culturale la anumite funcţii de conducere?

Daniel Petrovici: Noi nu este competenţa noastră să propunem cadrele care vor fi angjate. În şcolile în care învăşământul se desfăşoară în limba română, C.N.M.N.R. are dreptul de a propune membru în Consiliul de Administraţie şi ne putem da consinţământul la numirea directorului, dar asta nu înseamnă că el va fi ales. Repet, noi nu avem dreptul de a angaja, putem doar să dăm consimţământul. Aşa este şi în domenile culturii şi informării, deci în toate cele patru patru sectoare de activitate ale consiliilor naţionale.

Reporter: Am ajuns la finele anului calendaristic şi aproape la sfârşitul acestui mandat al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române. Sunteţi mulţumiţi cu cele realizate?

Daniel Petrovici: Consiliul Naţional Român, într-adevăr, funcţionează foarte bine, din cauză că ne-am propus să rezolvăm sistematic unele probleme ale etniei. Desigur că mulţi reproşează că nu sunt rezolvate toate problemele, dar pe faţa Pământului nu există o persoană cu băţ magic care să rezolve peste noapte sau într-un an sau doi toate problemele acumulate în etnia noastră ani în şir. Este foarte important că am început să rezolvăm problemele pas cu pas şi că am construit mecanismele necesare pentru rezolvarea lor. Cu câţiva ani în urmă, standardele minoritare au fost foarte mici, dar prin înfiinţarea consiliilor naţionale, a Institutului Cultural şi prin obţinerea dreptului de fondator în domeniul informativ s-au mişcat unele lucruri în etnia noastră. Având în vedere sumele tot mai mici pe care le pot aloca autguvernările locale pentru activitatea organizaţiilor noastre, iată că s-au format mecanismele necesare pentru dotaţiile în domeniul culturii, învăţământului şi s-au creat condiţiile să încercăm ca prin intermediul organele de stat din ţara noastră sau din România să începem să rezolvăm problemele. Este foarte importnt să formăm cadrele de care avem nevoie în viitor. Dacă nu începem procedăm în mod sistematic, mi se pare că nu vom avea un viitor bun, dar eu sunt optimist şi sunt sigur că minoritatea noastră are capacitatea şi puterea de a se poziţiona, în primul rând, ca minoritate care funcţionează. Vreau să mulţumesc celor care şi-au dat contribuţia la oricare proiect ce a însemnat etnia noastră. Omul este cea mai mare resursă şi din această cauză noi şi trebuie să ajutăm, să formăm cadrele necesare ca să folosim această resursă şi să încadrăm tinerii studenţi care termină facultăţile în activitatea etniei naostre. Vreau să mulţumesc încă odată tuturor care au dat contribuit, nu doar prin intermediul Consiliului, ci la oricare nivel şi în orice domeniu.

Autor - Valentin MIC

Sursa: libertatea.rs

Citit 17613 ori Ultima modificare Luni, 13 Ianuarie 2014 13:03
Publicat în VOIVODINA
Romeo Crîsmaru

„Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape
în acelaşi chip  în toate părţile locuite de români”
  (Mihai Eminescu - Timpul, 1878)

Website romeocrismaru.blogspot.ro

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

  • EDITORIALE
  • Popular
  • NEWS

SUNTEM SI AICI

facebook-icon icon google plus LinkedIn icon  TwitterYouTubePinterest-logo