Romanian Bulgarian English French German Serbian Spanish Ukrainian

Limba romana si in Serbia de Rasarit

Despre activităţile Departamentului pentru Învăţământ al CNMNR s-a vorbit de multe ori în ziarul nostru. Îmi pare rău că, atunci când vorbim de învăţământul în limba română, mai mult vorbim de probleme, deşi avem drepturi prevăzute prin lege, care nu întotdeauna se respectă fără intervenţii şi insistenţe. Sunt multe probleme şi de diferite genuri.

În şcolile din Voivodina, unde învăţământul se desfăşoară în limba română, problema majoră şi fără o soluţie pozitivă este numărul tot mai mic de elevi. În fiecare an şcolar avem câte 20-30 de elevi mai puţini. Anul acesta în clasa întâi s-au înscris 1022 de elevi. La fiecare început de an şcolar ducem „luptă" pentru fiecare despărţământ. Anul acesta, la Mesici s-a închis şcoala, căci nu mai există niciun elev înscris în sat. La Torac în clasa întâi nu s-a înscris niciun elev şi aici nici nu am putut face nimic. În schimb, la Grebenaţ s-au combinat două clase. Am reacţionat la timp, dar Administraţia Şcolară nu a vrut să audă şi să aprobe clase cu un număr mai mic de 15 elevi. La Vârşeţ, anul acesta, în clasa a V-a avem, pentru prima dată, doar un despărţământ, dar nimeni nu s-a adresat oficial pentru ajutor şi nici nu am fost informaţi la timp pentru a putea reacţiona. Despre aceasta am aflat neformal după ce a trecut aşa-numitul census din 10 septembrie, cu toate că în luna august am apelat la toţi directorii să ne informeze dacă au nevoie de ajutorul nostru.

Ceea ce ne bucură, este faptul că am reuşit să ajutăm Institutul pentru Editarea Manualelor să tipărească manualele necesare pentru anul şcolar 2013/14. A fost o muncă grea, am intervenit la foarte multe instituţii, încă din martie, dar iată că am reuşit şi unica instituţie care tipăreşe manuale în limba română a primit, deşi târziu, în luna august, bani şi, cu o mică întârziere, manualele au ajuns la elevi.
În Serbia de Est, 409 elevi din şcolile elementare şi 368 de elevi de şcoală medie au optat pentru învăţarea limbii române.

Când este vorba de orele de limba română cu elemente de cultură naţională, care, după promisiunile din primăvară, când în zonă se desfăşura proiectul pilot, trebuiau să înceapă în septembrie în şcolile unde trăiesc românii din Sudul Dunării, putem spune că în momentul de faţă încă suntem în fază de organizare.
Despre proiectul pilot am vorbit de mai mule ori în legătură cu condiţiile în care a fost ţinut şi am prezentat şi raportul de la finea proiectului. Atunci am avut promisiunea că în luna mai se face anchetă în toate administraţiile şcolare unde trăiesc români şi că din septembrie vor începe cursuri acolo unde se anunţă destui copii. Asta nu s-a întâmplat, aşa că nici în septembrie nu s-a făcut ancheta peste tot. Am intervenit şi am cerut ca ancheta pe raza şcolară Požarevac să se repete şi ea trebuia să fie terminată vineri.
Aş menţiona că, împreună cu secretarul general al Consiliului Naţiona român, d-l Marcel Drăgan, am fost personal la aceste administraţii şcolare şi am aflat că la Zaječar d-l Marićşi-a făcut bine lucrul şi aici avem condiţii de organizare a cursurilor pentru 329 de elevi de şcoală elementară şi 368 de elevi din învăţământul mediu care au optat pentru învăţarea limbii române cu elemente ale culturii naţionale. Aşa, am căzut de acord că aci se pot forma 18 despărţăminte la şcolile generale şi 16 despărţăminte la şcolile medii, în următoarele localităţi:

Şcoli elementare:

Boljevac 10 elevi - 1 despărţământ;
Podgorac 17 elevi - 1 despărţământ;
Zaječar ...2 desp., total 24 elevi
2 şcoli ...... 12 şi 10 elevi ...... cu câte 1 desp.
Mali Jasenovac 10 elevi ..... 1 desp.
Veliki Izvor 13 elevi ..... 1 desp.
Bor 11 elevi .... 1 desp.
Krivelj 16 elevi .... 1desp.
Kladovo total 114 elevi ... 5 grupe
Podvrška 26 elevi .... 1 desp.
Korbovo 18 elevi .... 1 desp.
Majdanpek 44 elevi şi două grupe
Negotin 26 elevi .... un desp.

Şcoli medii:

Zaječar
Şcoala de Tehnică 20 elevi .... 1 desp.
Şc. de Medicină ... 74 elevi .... 3 desp.
Şc. de Economie 55 elevi .... 2 desp.
Liceu ... 12 elevi ... 1 desp.
Majdanpek
Şc. de Tehnică 67 elevi .... 3 desp.
Kladovo
Liceu 78 elevi ..... 3 desp.
Şc. de Tehnică 42 elevi ..... 2 desp.
Negotin 20 elevi ... 1 desp.
Ancheta s-a făcut şi la Boljevac, Knjaževac şi Bor, dar nu se pot organiza ore din cauza numărului mic de elevi.
În toate şcolile unde se organizează ore de limba română, se pot duce şi copii din alte şcoli în care nu se pot organiza cursuri.
Aici avem ore pentru 4 norme. Avem nevoie de profesori de limba română, care sunt deficitari.
În Administraţia Şcolară din Požarevac, de la d-na Vesna Zdravković am aflat că sunt anunţaţi aproximativ 80 de elevi şi am stabilit deschiderea a 6 despărţăminte la:

Veliko Gradište, unde s-au anunţat 42 de elevi și se deschid 3 despărţăminte
Bradarac 28 elevi ..... 2 desp.
şi eventual la Lučice un despărţământ

Între timp, am aflat că aici au apărut unele neregularităţi, că nu a fost realizată ancheta în toate şcolile unde există interes şi am cerut să se repete ancheta, mai ales în localităţile Zitkovica, Krivača, unde, din informațiile de pe teren, s-au anunţat 25 de elevi, la Turija 16 elevi şi în comuna Petrovac na Mlavi, la Laznica, Zagubica, Osanica..., unde ancheta a fost făcută doar pentru clasa întâi.
În această administraţie şcolară nu s-a făcut anchetă nici în şcolile medii.
Aşteptăm rezultatele şi vom încerca să deschidem şi acolo vreun despărţământ.
Din păcate, este deja octombrie, cursurile trebuiau să înceapă, dar sperăm că, deşi cu întârziere vom reuşi.
Pentru luni, 7 octombrie, am convocat o şedinţă de lucru cu activiştii de pe teren din această zonă, cu Ambasada şi cu potenţialii profesori care doresc să ţină aceste cursuri. De la ei am primit informaţi despre situaţia de pe teren şi am dat datele exacte care le-am stabilit cu şefii administraţiilor şcolare.
Am insistat, şi toţi am fost de acord că în şcoală trebuie să se înveţe limba română literară.
Am observat că e posibil să avem probleme cu cadrele. La şedinţă au fost prezente două profesoare de limba română din Kladovo, un profesor şi o absolventă din Voivodina care, dacă vor avea normă, ar merge în zonă. În luna aprilie am întocmit şi trimis la Minister o listă cu mai mulţi profesori de limba română din zonă, dar între timp o bună parte din ei şi-au găsit lucru sigur şi nu mai sunt interesaţi, nu sunt pregătiţi să facă un risc să treacă şi să ţină cursuri de limba română cu elemente de cultură naţională, care este obiect opţional sau să facă naveta. Imediat am apelat la liderii organizaţiilor din zonă să ne propună, dacă cunosc pe cineva care poate ţine cursurile amintite. A primit mai multe nume şi numere de telefoane, i-am contactat pe toţi şi am aflat că mai avem vreo trei profesoare de limba română care predau în şcoli o limbă stăină şi ar putea să mai lucreze cu 30-50% şi limba română. Avem şi alţi interesaţi, dar au studiat alte limbi străine sau facultatea de medicină. Ei vorbesc bine româneşte, au certificat de cumoaştere a limbii române de la anul pregătitor, dar nu sunt profesori de limba română. Unii din ei au certificat de cunoaştere a limbii române la nivelul B2 sau C2, care, considerăm că se pot include în învăţământ, cel puţin până la concursul oficial când, poate, se anunţă vreun profesor de limba română de care noi nu am ştiut. Mai avem şi învăţători sau profesori de alte specialităţi din zonă care au certificat de cunoaştere a limbii române, dar nu pentru nivelul B2 sau C2. Lista cu toţi cei interesaţi este trimisă la Minister şi la administraţiile şcolare, cu datele lor, iar Ministerul şi directorii de şcoală vor alege pe cine vor primi să lucreze, căci Consiliul Naţional nu are ingerinţă când este vorba de angajarea profesorilor şi nici de elaborarea certificatelor sau diplomelor de cunoaştere a limbii.

Aş vrea să mai evidenţiez că dorim ca în cadrul Departamentului pentru Învăţământ să formăm un grup de lucru în care să intre liderii sau oamenii de specialitate din toate organizaţiile din Serbia de Est şi din Voivodina care consideră limba română drept limbă maternă, care se va ocupa de soluţionarea problemelor în Serbia de Est.
Am trimis o scrisoare circulară la toţi, dar, din păcate, am primit doar de la un lider răspuns negativ. Fac apel la toţi şi pe această cale să se anunţe, să se includă în soluţionarea problemelor din zonă în mod practic, nu doar declarativ, să susţină că trebuie ca şi aceşti copii să înveţe limba maternă.
Tuturor elevilor şi profesorilor le dorim succes!

Anişoara ŢĂRAN, Coordonaror al Departamentului pentru Învăţământ al CNMNR   Preluare din Libertatea (www.libertatea.rs)

Citit 9200 ori Ultima modificare Vineri, 01 Noiembrie 2013 13:15
Publicat în VOIVODINA
Romeo Crîsmaru

„Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape
în acelaşi chip  în toate părţile locuite de români”
  (Mihai Eminescu - Timpul, 1878)

Website romeocrismaru.blogspot.ro
Mai multe din această categorie: ICR Voivodina, la cinci ani de activitate »

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

  • EDITORIALE
  • Popular
  • NEWS

SUNTEM SI AICI

facebook-icon icon google plus LinkedIn icon  TwitterYouTubePinterest-logo