Romanian Bulgarian English French German Serbian Spanish Ukrainian

Primarul Orsovei, în razboi suspect cu fiscul (ACTUALIZAT)

În municipiul mehedințean Orșova, unde apa se dă cu porția locuitorilor, iar blocurile sunt încălzite cu lemne, unde sărăcia a devenit blazonul sinistru al urbei riverane Dunării, primarul dă în judecată Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) după ce aceasta i-a recuperat o creanță la bugetul local în valoare de circa 400.000 de lei. După ce ANAF a încheiat executarea silită a unui imobil de pe raza municipiului și a distribuit municipalității suma cu care s-a înscris ca și creditor bugetar, iar banii au intrat în contul bugetului local, primarul Ion Manea a contestat executarea, riscând acum să prejudicieze atât propriul buget municipal, cât și bugetul statului cu peste 6 miliarde de lei vechi. Culmea este că instanța locală de judecată i-a dat și dreptate, anulând actul de executare și valorificare a imobilului.

 

Casa de Cultură a Sindicatelor din Orșova a fost lăsată în paragină și mizerie mai bine de patru ani, timp în care a fost debranșată de la energie electrică și de la toate celelalte utilități, deoarece acumulase datorii, inclusiv către bugetul statului și bugetul local. În tot acest timp, imobilul a intrat într-o degradare avansată, prin acoperișul ciuruit ploaia curgea șiroaie pe pereți, iar pe acoperiș crescuseră pomi. Nimeni nu a intervenit direct în această perioadă pentru a salva clădirea, nici Primăria Orșova și nici Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), în patrimoniul căreia se afla imobilul. Pentru că deja se acumulaseră datorii la bugetul de stat și la cel local, ANAF pune sub sechestru clădirea după ce în prealabil face o primă evaluare a acesteia în anul 2010. Clădirea este evaluată, la acea vreme, la o valoare de 2.300.000 de lei și se trece la scoaterea acesteia la licitație în anul 2011. În perioada 2011 – 2015 se scoate la licitație anual, de 2 sau 3 ori pe an, însă nimeni nu avansează nicio intenție de a cumpăra clădirea. Potrivit Codului Fiscal, după fiecare licitație eșuată, prețul este scăzut, ajungându-se inițial de la 2.300.000 de lei la 1.100.000 de lei, în anul 2012.

La data de 30 mai 2013, Primăria Orșova, care avea de recuperat impozite pe clădire și teren de la proprietarul clădirii pune și ea sechestru pe clădire pentru o creanță de 532.706 lei. Totuși, nici de această dată nimeni nu se arată dispus să cumpere această clădire, în care până în 1989 se desfășurau activități culturale și care tot până atunci fusese o adevărată bijuterie arhitectonică. Potrivit Codului de Procedură Fiscală, în anul 2014, când deja clădirea, debranșată de la toate utilitățile și măcinată de ploaie, intrase într-o stare avansată de degradare, este evaluată din nou de către un evaluator autorizat numit de ANAF și i se atribuie o valoare de 1.123.594 de lei, acesta fiind și prețul de pornire pentru o nouă licitație în vederea valorificării. Primul termen al licitației este stabilit în luna ianuarie 2015, dar pentru că nimeni nu se prezintă la licitație, se fixează un nou termen în aprilie 2015, cu un preț mai scăzut, de 842.646 de lei.

Primăria nu are nicio obiecție la executare, ba chiar notifică ANAF că are și ea de luat bani

Pe 30 aprilie 2015, Primăria Orșova, care nu manifestase până atunci nicio obiecție la executare, notifică ANAF să țină seama și de creanța ei în cazul valorificării, situație acceptată de ANAF, printr-o adresă formulată către Primărie de Serviciul Fiscal Orășenesc Orșova. Cu toate acestea, contactat telefonic, primarul Ion Manea spune că el nu a știut nimic de această executare. Procedura legală de licitație publică se reia pe data de 29 iunie 2015, de această dată ca urmare a faptului că apăruse un potențial cumpărător. Prețul de pornire a licitației este de 561.797 lei, iar la licitație se prezintă un singur ofertant – Biserica Penticostală Tabor din Orșova. Această entitate juridică acceptă prețul și oferă suma de 562.000 de lei, face plata acestei sume în contul deschis de ANAF, iar pe data de 3 iulie 2015 este pusă în posesie și se semnează procesul verbal de adjudecare a imobilului.

Și cu banii luați și nemulțumit

Potrivit legii, la 15 zile după ce banii au intrat în contul ANAF, distribuirea sumelor către creditori trebuia efectuată, drept pentru care ANAF procedează la plata către Primăria Orșova a sumei de 395.791 de lei, bani care ajung în contul municipalității pe data de 20 iulie 2015. De altfel, tot în aceeași zi, pentru că încă nu își verificase contul Primăriei, primarul municipiului Orșova face o adresă către ANAF în care le pune acestora în vedere să efectueze plata mai repede, deoarece are nevoie de bani la buget. Doar că a doua zi, pe 21 iulie 2015, stupoare! Cu banii în cont, fără să fi obiectat niciodată pe parcursul executării, fără să fi dat măcar de înțeles că ANAF nu ar fi trebuit să vândă Casa de Cultură a Sindicatelor din Orșova, primarul Ion Manea depune la Judecătoria Orșova o contestație la executare (nr. 8916/21.07.2015) împotriva procesului verbal de adjudecare și cere anularea acestuia, pe motiv că Primăria Orșova, în calitate de proprietar al terenului pe care se află clădirea, consideră că „toate formele de executare silită din dosarul de executare nr. 712/2015 au fost făcute cu încălcarea prevederilor legale privitoare la circuitul civil al bunurilor imobile". Culmea este că, după toată această stupidă contestație, primarul emite certificat de urbanism noului proprietar, Biserica Penticostală TABOR, care proprietar se apucă de renovarea imobilului. În cele 8 luni care au trecut de la această pățanie, noul proprietar a rebranșat imobilul la energie electrică, la utilități și l-a renovat în proporție de 70 la sută, investind aici peste 250.000 de lei.

O contestație ciudată

Cererea de contestare a executării imobilului Casa de Cultură a Sindicatelor Orșova, depusă de primarul Orșovei, Ion Manea, pe data de 21 iulie 2015, formează pe rolul Judecătoriei Orșova dosarul 2566/274/2015, un dosar în care abia după șase luni apare o hotărâre, atacabilă cu apel la instanța superioară, adică Tribunalul Mehedinți. Procesul introduce în cauză, pe lângă contestatoarea Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Orșova (UATM) și ANAF, prin DGRFP Craiova și Serviciul Fiscal Orășenesc Orșova, în calitate de intimat, ca intervenienți, adjudecatarul imobilului – Biserica Penticostală Tabor și ANCCSR, acesta din urmă în calitate de intervenient forțat. În plângerea făcută, UATM Orșova pretinde că în calitate de proprietar al terenului pe care este amplasat imobilul sesizează instanței de judecată faptul că „toate formele de executare silită din dosarul de executare au fost întocmite cu încălcarea prevederilor legale privitoare la circuitul civil al bunurilor imobile". Cu alte cuvinte, în numele municipalității din Orșova, primarul Ion Manea pretinde că bunul Casa de Cultură a Sindicatelor din Orșova nu era un bun aflat în proprietatea debitorului executat de fisc, acest debitor fiind o entitate cu personalitate juridică și cod fiscal propriu numită „Casa de Cultură a Sindicatelor Orșova", iar debitorul executat ar fi avut asupra imobilului doar un drept de administrare. În opinia contestatoarei, introducerea forțată în cauză a ANCCSR este imperios necesară „în calitate de proprietar al imobilului supus vânzării". În replică, pe parcursul judecății, ANAF, reprezentată prin DGRFP Craiova, a invocat excepția lipsei calității procesuale a UATM Orșova de a contesta executarea și anularea procesului verbal de adjudecare, dar și excepția lipsei unui interes justificat și determinat, legitim, personal și actual. Asta ca să nu mai spunem că, de fapt, pe parcursul procedurilor de executare, nimeni nu a formulat nicio contestație. Ba mai mult, potrivit declarațiilor șefului Administrației Județene a Finanțelor Publice Mehedinți (AJFP) – Cosmin Durac, toate părțile implicate și interesate au fost notificate cu privire la intenția de executare silită și valorificare a imobilului, dar nimeni nu a formulat vreo contestație la acea vreme, asta în condițiile în care orice contestație la executare se formulează în timpul executării și nu după ce executarea se va fi finalizat, iar bunurile au fost deja valorificate. Pe de altă parte, municipalitatea, care se trezește să conteste executarea după ce deja era valorificat bunul și după ce își recuperase creanțele, se manifesta satisfăcută de posibilitatea valorificării, în timpul procedurilor de executare, deoarece la data de 30 aprilie 2015, Primăria Orșova trimită către Serviciul Fiscal Orășenesc Orșova o adresă, nr. 2542, în care atrage atenția că în cazul valorificării bunului, și ea are dreptul la repartizarea unei sume de bani, anexând propriul proces verbal de executare.

Cum să te joci cu banii statului

Cu alte cuvinte, dincolo de motivarea instanței de fond, una stufoasă și alambicată, primarul Ion Manea a contestat executarea, după s-a văzut cu banii în cont, motivând că imobilul executat nu era în proprietatea debitorului executat, în speță „Casa de cultură a Sindicatelor Orșova" – persoană juridică cu cod fiscal propriu, deși toată lumea recunoaște, inclusiv instanța de judecată, că imobilul era pe lista de inventar a respectivei persoane juridice. Ceea ce încearcă să spună primarul contestatar este faptul că imobilul ar fi aparținut ANCCSR, fiind inclusă în patrimoniul acesteia, conform statutului acestei asociații, iar debitorul executat ar fi avut doar dreptul de administrare a clădirii. Doar că, nimeni altul decât directorul ANCCSR, Eugen Luha, preciza anul trecut, cam în perioada în care se derulau procedurile de licitație și nimeni nu le contesta, că ANCCSR nu este proprietarul clădirii. Mai exact, prezent la Alba Iulia, la aniversarea a 20 de ani de la înființarea asociației, Eugen Luha declara pentru alba24.ro că „avem 51 de case de cultură ale sindicatelor, pe care doar le administrăm, pentru că nu suntem proprietari, printre care câteva cu probleme juridice. Avem probleme financiare în vreo 4-5 instituţii, cum ar fi la Orşova, Urziceni, Sfântul Gheorghe". Așadar, potrivit șefului ANCCSR, această entitate juridică nu este proprietar al clădirii, așa cum a pretins primarul Orșovei și așa cum a admis judecătorul de la Orșova care a judecat cauza.

Pe de altă parte, fiscul a arătat clar și limpede în fața instanței de fond de la Orșova: „Actele de executare efectuate în cursul derulării procedurii de executare silită împotriva debitoarei Casa de Cultură a Sindicatelor Orșova au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale în materie de executare silită a creanțelor bugetare, neexistând pe parcursul derulării procedurii nicio opoziție/contestație din partea debitoarei sau a altor terți inclusiv a ANCCSR, nici măcar după vânzarea la licitație și nici după distribuirea prețului, contestatoarea nejustificând niciun interes determinat în cauză, cu atât mai mult cu cât, chiar aceasta a instituit un sechestru pe imobil pentru recuperarea impozitului pe clădiri și s-a înscris ca și creditor bugetar la distribuirea prețului rezultat din valorificare, primind în acest sens suma de 395.791 de lei". Cum instanța orșoveană a admis contestația primarului, dacă și instanța de apel va face la fel, atunci banii aceștia, plus cei pe care i-a luat bugetul statului plus ceea ce noul proprietar, cumpărător de bună credință, va cere ca daune, se vor cheltui de la bugetul statului.

Motivarea instanței, care ar putea secătui bugetul de stat de circa un milion de lei

Instanța de fond, mai exact Judecătoria Orșova a admis contestația la executare a primarului și a dispus anularea procesului verbal de adjudecare a imobilului de către cumpărătorul Biserica Penticostală Tabor. Dacă soluția va fi menținută și la următoarea și ultima cale de atac, apelul, va fi dezastru, pentru că suma 562.000 de lei plătită de adjudecatar va trebui scoasă din bugetul de stat și returnată acestuia, iar la această sumă se vor mai adăuga și celelalte daune materiale și morale pe cere proprietarii de vor cere statului, având în vedere că deja în imobil s-au investit circa 250.000 de lei.

Ce spune, însă, instanța de judecată în motivarea sentinței? Motivarea este una uluitoare: „Evident că prin executare, contestatoarea UATM Orșova nu a fost vătămată, dar în calitate de proprietar al terenului pe care este edificată construcția are un interes legitim în ceea ce privește destinația viitoare a acesteia, imobilul prin vânzare urmând să îți schimbe destinația, cu atât mai mult cu cât între contestatoare și intervenientul forțat ANCCSR a existat un acord pentru folosirea imobilului în interes public, scop în care și-a restrâns exercițiul dreptului său de proprietate asupra terenului, în baza dreptului de superficie a intervenientului forțat. Prin vânzare la executarea silită, imobilul nu mai este destinat folosirii într-un interes public, ci în unul exclusiv privat, intimata Biserica Penticostală Tabor urmând a folosi imobilul doar pentru membrii săi".

Așadar, după ce mai bine de trei ani a stat în paragină, degradându-se avansat, fără ca nimeni să intervină și fără ca Primăria să aibă vreun „interes legitim în ceea ce privește destinația viitoare a acesteia", în momentul de față, ca prin minune, Primăria a devenit interesată de o clădire salvată de la degradare, renovată, racordată la utilități și, cel mai probabil, numai bună de valorificat în beneficiul altcuiva.

Cine minte?

Este greu de precizat pentru moment cine minte și cine spune adevărul în toată această afacere ciudată, însă cert este faptul că, pe de o parte, cei care au lăsat în paragină timp de aproape patru ani acest imobil au avut cu siguranță interesul ca prețul lui de licitație să scadă vertiginos, iar dacă actualul cumpărător nu ar fi dat acea sumă de 562.000 de lei pe el, prețul de pornire s-a fi înjumătățit, conform legii, iar pe de altă parte, bugetul statului ar fi prejudiciat serios, cu aproape un milion de lei, dacă până la urmă procesul verbal de adjudecare ar fi anulat. În Orșova circulă deja zvonuri potrivit cărora, în timp ce imobilul zăcea în întuneric și mizerie, la pândă stăteau câțiva oameni de afaceri care ar fi dorit, se spune, să facă aici un cazinou.

Despre toată această situație ciudată fiscul spune că procedurile de vânzare la licitație au fost legale și avertizează asupra faptului că situația ar fi dramatică în cazul în care s-ar anula executarea și valorificare imobilului. Șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Mehedinți, Cosmin Gabriel Durac precizează: „Este uluitor ceea ce s-a întâmplat și aș spune fără precedent! Am luat act de soluția Judecătoriei Orșova, am depus deja apel și în funcție de soluția pe care instanța de apel o va da, vom vedea ce este de făcut, însă dacă soluția instanței de fond este menținută și se anulează valorificarea bunului, și noi și Primăria Orșova vom trebui să returnăm suma achitată cumpărătorului, care a fost unul de bună credință și care ne va obliga să îi plătim și daune, având în vedere că a investit peste 250.000 de lei în imobil, așa că se va ajunge la un prejudiciu adus bugetului de stat de aproape un milion de lei. Pe de altă parte, clădirea se va întoarce în situația anterioară, de unde va trebui din nou să o scoatem la licitație, dar poate că asta urmăresc cei care au contestat executarea după ce s-au văzut cu banii în cont".

Proprietarul clădirii spune că situația îi creează un prejudiciu imens și că va vedea cum va proceda, dar oricum se va îndrepta în instanță împotriva statului și va cere daune serioase. „E păcat că s-a ajuns până aici, noi am fost cumpărători de bună credință, casa de cultură este și va fi folosită pentru Orșova și pentru orșoveni, noi nu am luată numai pentru noi, vom face și manifestări culturale aici, am reparat-o, i-am redat strălucirea, ar fi păcat să se ajungă la o situație gravă. Totuși, dacă se va întâmpla acest lucru, vom cere daune, pentru că noi am investit bani aici!", a declarat reprezentantul cumpărătorului imobilului, Biserica Penticostală Tabor, Darius Zaharia.

Primarul Orșovei, Ion Manea, pare să nu știe exact de ce a formulat contestația, spunând că a aflat de această executare silită abia după ce îi intrase banii în cont. „Nu avea voie ANAF-ul să execute debitorul respectiv cu acest imobil, pentru că această Casă de Cultură era a statului". Întrebat de ce nu a contestat executarea înainte de valorificarea imobilului și de ce s-a înscris la masa credală, primarul a ridicat din umeri: „Eu nici nu am știut de această executare, habar nu am avut ce fac ăia acolo, abia după ce s-au virat banii în contul Primăriei am realizat ce se petrecuse. Nu am știut nimic, dacă știam mă opuneam!" Numai că aici primarul Ion Manea ori are memoria scurtă, ori minte, deoarece la dosarul de executare există un document care îl contrazice flagrant. Este vorba despre adresa nr. 2542/30 aprilie 2015 în care municipalitatea cere fiscului ca în cazul valorificării imobilului să nu uite să distribuie și Primăriei suma pentru care aceasta a emis proces verbal de executare, lucru care s-a și întâmplat, deoarece, în urma valorificării, Primăriei i-a fost distribuită de îndată suma de 395.791 de lei.

La scurt timp după publicarea articolului, primarul municipiului Orșova, Ion Manea, a venit cu un drept la replică și cu unele precizări legate de situația contestării executării silite a Casei de Cultură a Sindicatelor din Orșova.

Din respect pentru transparență și pentru dreptul sacru la libertatea de exprimare, redăm intervenția telefonică a domnului primar:

Citit 2915 ori Ultima modificare Marti, 15 Martie 2016 16:13
Publicat în ANCHETA
Romeo Crîsmaru

„Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape
în acelaşi chip  în toate părţile locuite de români”
  (Mihai Eminescu - Timpul, 1878)

Website romeocrismaru.blogspot.ro

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

  • EDITORIALE
  • Popular
  • NEWS

SUNTEM SI AICI

facebook-icon icon google plus LinkedIn icon  TwitterYouTubePinterest-logo